Te întorci în România cu datorii în Spania? Ce poți face
Te întorci în România cu datorii în Spania? Află când poți cere exonerarea înainte de plecare, regula celor 6 luni și ce efect are hotărârea în România.
Avocat · Administrator de imobile · Practician în insolvență
Col. n.º 5.231 ICALPA · Las Palmas de Gran Canaria · 11 min de citire
Consultație gratuită
Datorii în Spania?
Vă spunem dacă le puteți șterge prin Legea celei de-a doua șanse. Consultație gratuită.
Cum funcționează legea (pagină în engleză)Servicios relacionados
Dacă te întorci în România, datoriile din Spania nu dispar: pentru datoriile civile și comerciale, o hotărâre spaniolă executorie poate fi pusă în executare în România fără exequatur (art. 39 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012). Cât timp locuiești încă în Spania, poți cere aici, înainte de plecare, exonerarea datoriilor prin Legea celei de-a doua șanse, pentru că instanța competentă se stabilește după centrul intereselor tale principale de la data cererii (art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/848). Exonerarea acordată într-o procedură principală deschisă în Spania produce, în principiu, efecte și în România, cu limitele din art. 8 și 33 ale aceluiași regulament.
Ce se întâmplă cu datoriile din Spania dacă pleci
Mutarea nu modifică contractele tale, iar înscrierea în ASNEF, una dintre bazele de date spaniole cu rău-platnici, rămâne.
Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, care permite executarea directă în România, nu se aplică în materie fiscală și nici în materie de securitate socială (art. 1). Nici datoriile către fiscul spaniol (AEAT) sau către Securitatea Socială spaniolă (Seguridad Social) nu se sting însă prin plecare.
Pentru o datorie supusă Codului civil spaniol, acțiunile personale care nu au un termen special se prescriu în cinci ani de când plata putea fi cerută (art. 1964.2 din Codul civil spaniol, în redactarea în vigoare din octombrie 2015). Termenul se întrerupe prin acțiunea în instanță, prin orice cerere de plată făcută de creditor în afara instanței și prin orice act prin care recunoști datoria (art. 1973 din Codul civil).
Insolvența în Spania înainte de plecare: de ce contează data cererii
Procedura principală de insolvență se deschide în statul membru în care se află centrul intereselor tale principale (COMI). Este locul în care îți administrezi în mod obișnuit interesele și care poate fi verificat de terți (art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/848). În Spania, competentă este secția comercială a tribunalului de primă instanță (Sección de lo Mercantil del Tribunal de Instancia) din provincia în care se află acest centru (art. 87.7 LOPJ și art. 45 TRLC).
Regulamentul folosește două prezumții pentru persoanele fizice:
- dacă nu ai activitate independentă, se prezumă că centrul intereselor tale este la reședința obișnuită; prezumția se aplică numai dacă nu ți-ai mutat reședința în alt stat membru în cele șase luni dinaintea cererii;
- dacă lucrezi pe cont propriu (autónomo), se prezumă că centrul intereselor este locul principal de activitate, iar termenul este de trei luni.
Ambele prezumții pot fi răsturnate prin proba contrară. Faptul că singura ta casă este în România nu ajunge însă pentru a răsturna prezumția, dacă locuiești și muncești în Spania, potrivit Curții de Justiție a UE în cauza C-253/19 (ECLI:EU:C:2020:585).
În practică, dacă încă locuiești și muncești în Spania, depune cererea înainte de mutare. Instanța sesizată rămâne competentă chiar dacă te muți în alt stat membru după depunerea cererii și înainte de decizie, potrivit Curții de Justiție a UE în cauza C-723/20 (ECLI:EU:C:2022:209). Nu mai trebuie să încerci înainte un acord extrajudicial cu creditorii: Legea 16/2022 a eliminat această obligație, după cum amintește STS 264/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:440).
Dacă ai plecat deja în România
Dacă locuiești în România de mai puțin de șase luni, prezumția reședinței obișnuite nu se aplică. Instanța stabilește centrul intereselor tale după criterii obiective, pe care terții, în special creditorii, le pot verifica. În aceeași cauză C-253/19, Curtea de Justiție a UE a arătat că, pentru cine nu are activitate independentă, contează mai ales unde își administrează interesele economice, unde câștigă și cheltuiește cea mai mare parte a veniturilor și unde se află cea mai mare parte a bunurilor.
După șase luni, prezumția indică România. Dacă depui atunci cererea în Spania, va trebui să dovedești că interesele tale economice au rămas în Spania.
Ce datorii din Spania și din România se pot șterge
Exonerarea datoriilor rămase neplătite (exoneración del pasivo insatisfecho, EPI) o poate cere orice persoană fizică aflată în insolvență și de bună-credință, indiferent de cetățenie și fie că are sau nu o afacere (art. 2 și 486 TRLC). Ca regulă, cuprinde toate datoriile neachitate (art. 489.1 TRLC), oricare ar fi naționalitatea sau domiciliul creditorului (art. 251.1 TRLC), deci și creditele de la bănci sau IFN-uri din România. Nu se șterg, între altele, pensia de întreținere, amenzile penale și datoria ipotecară în limita garanției (art. 489.1 TRLC). Lista completă a excepțiilor și pașii procedurii sunt în ghidul Legii celei de-a doua șanse pentru români.
Datoriile publice spaniole se șterg doar parțial. La fiscul spaniol se pot șterge până la 10.000 €: integral primii 5.000 €, iar peste această sumă jumătate din datorie, până la plafon. La Securitatea Socială se aplică aceeași regulă (art. 489.1.5.º TRLC). Această ștergere parțială funcționează doar la prima exonerare (art. 489.3 TRLC). Potrivit Tribunalului Suprem spaniol, în STS 260/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:436), plafonul se aplică separat fiecărui creditor public, iar majorările (recargos) și dobânzile, fiind creanțe subordonate (art. 281.1.3.º TRLC), se șterg integral fără să consume plafonul.
Exemplu ilustrativ, cu cifre inventate: datorezi fiscului spaniol 14.000 € impozit, plus 2.000 € majorări și dobânzi. Cei 2.000 € se șterg integral. Din cei 14.000 € se șterg primii 5.000 € și jumătate din restul de 9.000 €, adică încă 4.500 €. Rămân de plătit 4.500 €.
Fiscul român (ANAF) și instituțiile de asigurări sociale din România își pot declara creanțele în procedura spaniolă (art. 2 pct. 12 și art. 53 din Regulamentul (UE) 2015/848). Legea spaniolă admite creanțele fiscale și de asigurări sociale ale altor state drept creanțe chirografare, adică fără niciun privilegiu (art. 739.2 TRLC). Nu am găsit nicio normă sau hotărâre care să spună dacă li se aplică plafonul de 10.000 €.
Atenție la garanți. Dacă părinții sau un frate din România ți-au garantat un credit, ei rămân obligați să-l plătească. Exonerarea nu îi protejează pe fideiusori, pe avaliști și nici pe codebitorii solidari (art. 492.1 TRLC).
Ce se întâmplă cu bunurile din România
Masa activă, adică averea care intră în procedură, cuprinde toate bunurile tale, din Spania sau din străinătate, cu excepția celor pe care legea le declară neurmăribile (art. 47.2 și 192 TRLC). O casă sau un teren din România intră în masa activă, la fel ca un cont deschis la o bancă românească.
Pe calea lichidării, bunurile se vând pentru plata creditorilor. Pe calea planului de plăți patrimoniul nu se lichidează, dar orice creditor afectat poate contesta în zece zile un plan care nu îi asigură cel puțin cât ar primi la o lichidare (art. 498 bis TRLC).
Dacă banca are ipotecă pe casa din România, deschiderea procedurii în Spania nu afectează acest drept (art. 8 din Regulamentul (UE) 2015/848), iar datoria garantată nu se șterge în limita garanției (art. 489.1.8.º TRLC). Un creditor care, după deschiderea procedurii, încasează bani din bunurile tale din România trebuie să-i restituie administratorului judiciar (administración concursal). Regula nu se aplică creditorilor cu drepturi reale, cum ar fi banca cu ipotecă (art. 23 alin. (1) și art. 8 din Regulament).
Plan de plăți sau lichidare, când știi că pleci
Prima cale este exonerarea cu lichidare. Dacă nu ai bunuri sau ce ai valorează mai puțin decât ar costa procedura, judecătorul declară procedura fără masă activă (concurso sin masa). Dacă, în 15 zile, niciun creditor care reprezintă cel puțin 5% din pasiv nu cere numirea unui administrator judiciar, poți solicita exonerarea în următoarele zece zile (art. 37 bis, 37 ter și 501 TRLC). Când nimeni nu se opune, judecătorul verifică cerințele legale și, dacă sunt îndeplinite, acordă exonerarea în hotărârea prin care închide procedura (art. 502.1 TRLC).
A doua cale este exonerarea cu plan de plăți. Planul durează trei ani, sau cinci ani dacă nu se vinde locuința în care trăiești ori dacă plățile depind exclusiv sau în principal de evoluția veniturilor (art. 497 TRLC). Judecătorul decide întâi asupra unei exonerări provizorii (art. 498 TRLC), iar la sfârșitul planului asupra celei definitive (art. 500 TRLC). Până atunci îl informezi o dată la șase luni despre îndeplinirea planului și despre orice schimbare importantă a patrimoniului (art. 498 ter TRLC).
Legea nu spune expres dacă te poți muta în altă țară în timpul planului, iar planul poate include limitări (art. 498.1 TRLC). Dacă știi de pe acum că pleci, ține cont de asta când alegi calea.
Pe oricare dintre căi, un creditor poate cere revocarea exonerării în primii trei ani, de exemplu dacă ai ascuns bunuri sau venituri ori dacă primești o moștenire sau o donație care îți îmbunătățește substanțial situația (art. 493 și 493 bis TRLC). Contează și o moștenire primită în România.
Recunoașterea în România a hotărârii spaniole de exonerare
Odată deschisă procedura principală în Spania, legea spaniolă stabilește efectele închiderii ei și drepturile creditorilor după închidere (art. 7 alin. (2) lit. (j) și (k) din Regulamentul (UE) 2015/848). Hotărârea de deschidere se recunoaște în celelalte state membre fără altă formalitate (art. 19 și 20), iar hotărârile privind desfășurarea și închiderea procedurii se recunosc de drept (art. 32 alin. (1)).
În Spania, exonerarea se acordă chiar în hotărârea de închidere a procedurii sau printr-o încheiere a judecătorului insolvenței (art. 500.1 și 502.1 TRLC). De aceea considerăm că intră sub incidența art. 32 alin. (1). Este o concluzie a cabinetului: nu am găsit nicio hotărâre a Curții de Justiție a UE sau a Tribunalului Suprem spaniol despre recunoașterea unei exonerări spaniole în alt stat membru.
România poate refuza recunoașterea dacă efectele ar fi vădit contrare ordinii sale publice (art. 33). Dacă în România ai un loc în care desfășori sau ai desfășurat în cele trei luni dinaintea cererii, în mod netranzitoriu, o activitate economică cu mijloace umane și materiale, acolo se poate deschide și o procedură secundară, limitată la bunurile din România (art. 2 pct. 10 și art. 3 alin. (2)).
Creditorii din România își pot declara creanțele în limba română, pe formularul standard și fără avocat, în cel puțin 30 de zile de la publicarea deschiderii în registrul de insolvență, dar li se poate cere o traducere în spaniolă (art. 53 și 55 din Regulament).
Și dacă preferi o procedură în România?
Nu poți alege liber țara: procedura principală se deschide acolo unde se află centrul intereselor tale principale la data cererii (art. 3 alin. (1)). Regulamentul se aplică numai procedurilor enumerate în anexa A (art. 1 alin. (1) și art. 2 pct. 4), înlocuită prin Regulamentul (UE) 2025/2073. Ce proceduri românești figurează în listă și care ți se potrivește trebuie să-ți spună un avocat din România.
Limba procedurii, actele și prezența în Spania
Procedura se desfășoară în spaniolă (art. 231 LOPJ și art. 142 LEC). Dacă trebuie să dai o declarație și nu știi limba, ți se poate numi un interpret (art. 143.1 LEC).
Actele în limba română se depun cu traducere, care poate fi și una simplă (art. 144 LEC), iar actele publice străine au nevoie, ca regulă, de legalizare sau apostilă (art. 323.2 LEC). Ce acte îți trebuie și când nu e nevoie de legalizare explicăm în ghidul pentru români. Ți se cer și declarațiile IRPF din ultimii trei ani, inclusiv cele care trebuiau depuse și nu au fost (art. 495.1 și 501.3 TRLC).
Cererea o semnează un avocat și un procurador, care te reprezintă în fața instanței, pe baza unei împuterniciri speciale (art. 6.2 TRLC). Împuternicirea se dă la notar sau apud acta, inclusiv electronic (art. 24.1 LEC). Trebuie însă să te prezinți personal în fața instanței și a administratorului judiciar ori de câte ori ești chemat și să le dai informațiile cerute (art. 135 TRLC). Dacă încalci obligațiile de colaborare și informare, pierzi dreptul la exonerare (art. 487.1.5.º TRLC).
Ieșirea din ASNEF după exonerare
Instanța nu te scoate automat din ASNEF. Hotărârea de exonerare (în planul de plăți, cea definitivă) le ordonă creditorilor să o comunice registrelor de solvabilitate cărora le-au raportat datoria, iar tu poți obține o copie certificată și poți cere direct actualizarea înscrierii (art. 492 ter TRLC).
Cât costă și cum începi
Onorariul cabinetului este de 999 € în cazurile fără o complexitate deosebită și de până la 4.500 € în cazurile complexe, cu mulți creditori, imobile sau datorii publice mari. Prețul include IGIC (impozitul general indirect din Insulele Canare) și onorariul procuradorului și se stabilește în scris înainte de a începe. Nu include remunerația administratorului judiciar, dacă instanța numește unul. Detaliile sunt pe pagina de onorarii, în spaniolă.
Cabinetul are sediul în Las Palmas de Gran Canaria și poate lucra cu tine prin apel video. Ne poți descrie situația prin formularul de programare, în spaniolă, iar cabinetul îți propune o zi și o oră. Spune-ne de la început când plănuiești să pleci, pentru că de această dată depinde ce cale mai poți alege.
Întrebări frecvente
Dacă plec din Spania, datoriile mele dispar?
Nu. Mutarea nu stinge datoriile și nici nu te scoate din ASNEF. Pentru datoriile civile și comerciale, o hotărâre spaniolă executorie poate fi pusă în executare în România fără exequatur (art. 39 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012). Termenul de prescripție de cinci ani pentru acțiunile personale care nu au un termen special (art. 1964.2 din Codul civil spaniol) se întrerupe prin orice cerere de plată făcută de creditor în afara instanței (art. 1973).
Mă pot executa silit băncile spaniole în România?
Da. Dacă banca obține în Spania o hotărâre executorie, o poate pune în executare în România fără exequatur (art. 39 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012). Regulamentul nu se aplică în materie fiscală și nici în materie de securitate socială (art. 1), dar nici datoriile către fiscul spaniol sau către Securitatea Socială spaniolă nu se sting prin plecare.
Pot depune cererea de insolvență în Spania înainte să plec?
Da, dacă la data cererii centrul intereselor tale principale este în Spania (art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/848). Instanța sesizată își păstrează competența chiar dacă te muți în alt stat membru înainte ca ea să se pronunțe, potrivit Curții de Justiție a UE în cauza C-723/20 (ECLI:EU:C:2022:209). Dacă alegi planul de plăți, discută mutarea dinainte: planul poate include limitări (art. 498.1 TRLC) și trebuie să informezi judecătorul o dată la șase luni (art. 498 ter TRLC).
Ce este regula celor șase luni?
Pentru o persoană fără activitate independentă se prezumă că centrul intereselor principale este la reședința obișnuită, dar prezumția se aplică numai dacă reședința nu a fost mutată în alt stat membru în cele șase luni dinaintea cererii. Pentru cine lucrează pe cont propriu, prezumția privește locul principal de activitate, iar termenul este de trei luni (art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/848). Când prezumția nu se aplică, instanța decide după criterii obiective, de exemplu locul în care câștigi și cheltuiești cea mai mare parte a veniturilor, potrivit Curții de Justiție a UE în cauza C-253/19 (ECLI:EU:C:2020:585).
Hotărârea spaniolă de exonerare este valabilă în România?
Dacă procedura principală s-a deschis în Spania, legea spaniolă stabilește efectele închiderii procedurii și drepturile creditorilor după închidere (art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2015/848), iar hotărârile de deschidere și de închidere se recunosc în celelalte state membre fără altă formalitate (art. 19, 20 și 32). Cabinetul consideră că exonerarea intră sub incidența acestei reguli, deși nu am găsit nicio hotărâre a Curții de Justiție a UE sau a Tribunalului Suprem spaniol pe acest punct. România poate refuza recunoașterea dacă efectele ar fi vădit contrare ordinii sale publice (art. 33). Drepturile reale asupra bunurilor din România, cum ar fi o ipotecă, nu sunt afectate (art. 8).
Datoriile din România, inclusiv cele către ANAF, intră în procedura spaniolă?
Creditele de la bănci sau IFN-uri din România intră în procedura spaniolă, pentru că masa pasivă cuprinde toate creanțele, indiferent de naționalitatea sau domiciliul creditorului (art. 251.1 TRLC). ANAF și instituțiile de asigurări sociale din România își pot declara creanțele în procedura spaniolă (art. 2 pct. 12 și art. 53 din Regulamentul (UE) 2015/848), iar legea spaniolă admite creanțele fiscale și de asigurări sociale ale altor state drept creanțe chirografare, adică fără niciun privilegiu (art. 739.2 TRLC). Nu am găsit nicio normă sau hotărâre care să spună dacă li se aplică plafonul de 10.000 €.
Pot cere insolvența personală în România în loc de Spania?
Nu poți alege liber țara. Procedura principală se deschide în statul în care ai centrul intereselor principale la data cererii (art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/848). Dacă acest centru este deja în România, se aplică dreptul român, pe care nu îl analizăm aici. Verifică cu un avocat din România ce procedură ți se potrivește și dacă figurează în anexa A a Regulamentului, condiție pentru ca regulamentul european să i se aplice.
Trebuie să mă întorc în Spania pentru proces?
Cererea o semnează avocatul și procuradorul (art. 6.2 TRLC), iar împuternicirea se poate da la notar sau apud acta, inclusiv electronic (art. 24.1 LEC). Trebuie însă să te prezinți personal în fața instanței și a administratorului judiciar ori de câte ori ești chemat (art. 135 TRLC), iar încălcarea obligațiilor de colaborare și informare exclude exonerarea (art. 487.1.5.º TRLC). Dacă trebuie să dai o declarație și nu vorbești spaniolă, ți se poate numi un interpret (art. 143.1 LEC).
Compartir este artículo
Aveți nevoie de consultanță juridică?
Povestiți-ne situația dumneavoastră. Prima consultație este gratuită pentru Legea celei de-a doua șanse (ștergerea datoriilor) și pentru concedieri; în celelalte cazuri se scade din onorariu dacă ne încredințați cazul.
Articole similare
Alte articole din blogul nostru despre acest subiect și teme apropiate.
Legea a doua șansă în Spania: ghid pentru români (2026)
Legea a doua șansă în Spania pentru românii cu datorii: cine poate cere exonerarea, ce datorii se șterg, ce se întâmplă cu băncile din România și cât costă.
Citiți articolulDeudas en tu país de origen y Ley de Segunda Oportunidad
¿Tienes deudas en tu país viviendo en España? Cuáles cancela la Ley de Segunda Oportunidad, si un banco extranjero puede embargarte aquí y qué es el exequátur.
Citiți articolul