Legea a doua șansă în Spania: ghid pentru români (2026)

Ce este legea a doua șansă în Spania

„A doua șansă” este numele popular al unor reguli din legea spaniolă a insolvenței (Texto Refundido de la Ley Concursal, TRLC), reformată prin Ley 16/2022 cu efect din 26 septembrie 2022. Mecanismul se numește exonerarea datoriilor neachitate (exoneración del pasivo insatisfecho, EPI) și se obține într-o procedură de insolvență a persoanei fizice (concurso de acreedores).

Condiția de bază este insolvența: nu vă mai puteți plăti regulat datoriile scadente sau prevedeți că nu veți mai putea în următoarele trei luni (art. 2 TRLC). Exonerarea se obține pe una dintre două căi: cu un plan de plăți, fără lichidarea prealabilă a patrimoniului, sau cu lichidarea bunurilor, inclusiv atunci când nu aveți ce vinde. Competentă este secția comercială a tribunalului de primă instanță (Sección de lo Mercantil del Tribunal de Instancia), oricare ar fi calitatea debitorului, civilă sau comercială (art. 87.1 și 87.7 LOPJ).

Cetățenia, NIE-ul și certificatul de înregistrare UE

Legea nu cere cetățenie spaniolă și nici un anumit drept de ședere. Criteriul este centrul intereselor principale (COMI): locul în care vă administrați în mod obișnuit interesele și pe care terții, mai ales creditorii, îl pot verifica (art. 3 alin. (1) din Regulament; art. 45 TRLC).

Pentru un salariat sau un pensionar, prezumția reședinței obișnuite nu operează dacă v-ați mutat din alt stat membru, de exemplu din România, în cele șase luni dinaintea cererii. Pentru autonomi (autónomos) contează locul principal al activității, iar termenul este de trei luni. Chiar și atunci, COMI-ul din Spania se poate dovedi prin alte mijloace.

Un apartament păstrat în România nu mută singur COMI-ul acolo. În cauza C-253/19 (ECLI:EU:C:2020:585), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că simpla împrejurare că singurul imobil al debitorului se află în alt stat membru nu răstoarnă prezumția reședinței obișnuite. Contează locul în care vă administrați banii, în care câștigați și cheltuiți cea mai mare parte a veniturilor și în care aveți majoritatea bunurilor. Înscrierea la primărie (padrón) este doar un indiciu.

Certificatul de înregistrare pe care îl primesc cetățenii UE care locuiesc în Spania mai mult de trei luni, numit popular „NIE-ul verde”, conține și numărul NIE (art. 7.5 RD 240/2007). Și el ajută doar ca dovadă a reședinței; nu este o condiție a procedurii. Nici legea insolvenței nu cere NIE. În practică vă trebuie totuși un act de identitate și un număr de identificare fiscală, pentru că la cerere se anexează declarațiile de impozit pe venit (IRPF) din ultimii trei ani, depuse sau care ar fi trebuit depuse (art. 495.1 și 501.3 TRLC).

Buna-credință: când se refuză exonerarea

Legea enumeră cauzele care exclud buna-credință (art. 487.1 TRLC), iar Curtea Supremă a Spaniei (Tribunal Supremo) consideră enumerarea limitativă: STS 264/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:440). Cauzele sunt:

• condamnarea definitivă la închisoare, chiar cu suspendarea executării, pentru infracțiuni contra patrimoniului și a ordinii socioeconomice, fals în înscrisuri, infracțiuni contra fiscului, a Securității Sociale sau a drepturilor lucrătorilor, dacă pedeapsa maximă prevăzută de lege este de cel puțin trei ani;
• sancțiunea definitivă pentru o contravenție fiscală, de securitate socială sau de muncă foarte gravă, dacă nu a fost plătită integral înainte de cerere;
• insolvența declarată culpabilă (concurso culpable);
• declararea ca persoană afectată în insolvența culpabilă a altcuiva, de exemplu a societății pe care ați administrat-o, dacă nu ați acoperit integral răspunderea stabilită;
• nerespectarea obligațiilor de colaborare și de informare față de judecător și de administratorul judiciar (administración concursal);
• furnizarea de informații false sau înșelătoare ori comportamentul nechibzuit sau neglijent la contractarea datoriilor sau la plata lor.

Condamnarea, sancțiunea și declararea ca persoană afectată contează doar dacă datează din ultimii zece ani. Judecătorul verifică aceste cauze din oficiu, chiar dacă niciun creditor nu se opune, iar informațiile trebuie să le furnizeze debitorul (art. 498.2 și 502.1 TRLC; STS 262/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:439)).

Ce datorii se șterg și ce datorii rămân

Ca regulă generală, exonerarea cuprinde toate datoriile neachitate: credite, carduri, descoperiri de cont, facturi. Excepțiile sunt cele din art. 489.1 TRLC:

• pensia de întreținere;
• răspunderea civilă delictuală pentru moarte sau vătămare corporală și despăgubirile pentru accidente de muncă și boli profesionale;
• răspunderea civilă care decurge dintr-o infracțiune;
• anumite salarii datorate propriilor angajați;
• amenzile penale și sancțiunile administrative foarte grave;
• cheltuielile de judecată ale propriei cereri de exonerare;
• datoriile garantate cu ipotecă sau gaj, în limita privilegiului special pe care îl dă garanția;
• datoriile față de administrațiile publice, cu excepția parțială explicată mai jos.

Fiscul și Securitatea Socială din Spania

Datoriile față de fiscul spaniol (Agencia Tributaria) se pot șterge până la 10.000 €: primii 5.000 € integral, iar din ce depășește această sumă, jumătate, până la plafon. Datoriile față de Securitatea Socială (Seguridad Social) se pot șterge în aceleași condiții și cu același plafon (art. 489.1.5.º TRLC). Regula se aplică doar la prima exonerare (art. 489.3 TRLC).

Potrivit Curții Supreme, plafonul se calculează separat pentru fiecare creditor public: fiscul, Securitatea Socială sau o administrație regională ori locală (STS 260/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:436)). Majorările (recargos) și dobânzile sunt creanțe subordonate (art. 281.1.3.º TRLC), așa că se șterg integral și nu consumă plafonul (aceeași hotărâre și STS 264/2026, din 18 februarie (ECLI:ES:TS:2026:440)).

Exemplu ilustrativ, cu cifre inventate: o persoană datorează fiscului 9.000 € impozit, fără majorări. Se șterg 5.000 € plus jumătate din restul de 4.000 €, adică 7.000 €. Rămân de plătit 2.000 €.

Datoriile din România

Procedura cuprinde toate creanțele împotriva debitorului (masa pasiva), oricare ar fi naționalitatea și domiciliul creditorului (art. 251.1 TRLC). Creditul de la o bancă din România sau de la un IFN intră pe aceeași listă cu datoriile din Spania (art. 7 TRLC).

România aplică Regulamentul (UE) 2015/848. Când procedura principală se deschide în Spania, legea spaniolă stabilește efectele închiderii ei și drepturile creditorilor după închidere (art. 7 alin. (2) lit. j) și k)). Deschiderea produce efecte în România fără nicio altă formalitate, cât timp nu se deschide acolo o procedură secundară (art. 19 și art. 20 alin. (1)). Hotărârile privind desfășurarea și închiderea procedurii se recunosc de drept (art. 32 alin. (1)). Exonerarea spaniolă se acordă prin hotărârea de închidere sau prin încheierea judecătorului insolvenței (art. 500 și 502 TRLC), așa că, în opinia cabinetului, intră în această categorie, deși nu am identificat încă jurisprudență pe acest punct. Limita este ordinea publică: România poate refuza recunoașterea dacă efectele sunt vădit contrare ordinii sale publice (art. 33).

După exonerare, creditorii nu mai pot acționa pentru a încasa creanțele stinse; pot cere doar revocarea exonerării (art. 490 TRLC). O excepție privește ipoteca sau gajul unei bănci asupra unui bun aflat în România la deschiderea procedurii: acestea nu sunt afectate (art. 8 din Regulament).

Creanțele fiscale și de securitate socială ale altor state, de exemplu datoriile la ANAF, pot fi declarate în procedura spaniolă, sub rezerva reciprocității, ca creanțe chirografare (art. 739.2 TRLC). Nu este lămurit dacă li se aplică plafonul de 10.000 €, așa că nu vă putem promite că se șterg.

Giranții și soțul sau soția

Exonerarea nu îi protejează pe fideiusori, giranți sau codebitori solidari (art. 492.1 TRLC). Dacă rude din România v-au garantat un credit, discutați asta înainte de a depune cererea. Dacă sunteți căsătorit(ă) în regim de comunitate de bunuri, exonerarea datoriilor comune nu se extinde la soțul sau soția care nu a obținut-o, cât timp regimul nu a fost lichidat (art. 491 TRLC).

Ce se întâmplă cu locuința și cu apartamentul din România

Calea planului de plăți nu presupune lichidarea patrimoniului (art. 495 TRLC), iar planul durează, în general, trei ani. Durează cinci ani dacă nu se vinde locuința în care trăiți sau dacă plățile depind exclusiv ori în principal de evoluția veniturilor (art. 497 TRLC). Orice creditor afectat îl poate contesta în zece zile dacă nu îi asigură cel puțin cât ar încasa la o lichidare. Dacă cei care contestă reprezintă cel puțin 40% din datoriile care se pot șterge, planul trebuie să cuprindă și vânzarea bunurilor care nu sunt locuința obișnuită și nu vă sunt necesare pentru activitatea profesională sau comercială, de exemplu un apartament din România în care nu locuiți (art. 498 bis TRLC).

Pe calea lichidării, bunurile se vând, inclusiv un apartament din România (art. 47.2 și 192 TRLC). Datoria garantată cu ipotecă nu se șterge în limita garanției (art. 489.1.8.º TRLC). Dacă banca a executat deja ipoteca, se poate șterge doar diferența rămasă (art. 492 bis TRLC).

Poprirea pe salariu și ASNEF

De la deschiderea procedurii nu mai pot fi pornite executări silite individuale, judiciare sau extrajudiciare, și nici executări administrative, inclusiv fiscale, asupra bunurilor care intră în procedură (art. 142 TRLC). Executările în curs, cum este o poprire pe salariu, se suspendă de la aceeași dată (art. 143.1 TRLC). Excepție: executările administrative, de exemplu ale fiscului, și cele de muncă, cu poprire dispusă înainte de deschiderea procedurii, pot continua dacă judecătorul insolvenței declară că bunul sau dreptul urmărit nu este necesar pentru activitatea profesională sau comercială a debitorului (art. 144.1 TRLC).

Hotărârea de exonerare cuprinde o dispoziție prin care creditorii trebuie să o comunice registrelor de rău-platnici cărora le-au raportat datoria, cum este ASNEF. Puteți cere o copie certificată și puteți cere direct actualizarea înscrierii (art. 492 ter TRLC). Instanța nu vă scoate automat din registru.

Cum se desfășoară procedura de insolvență a persoanei fizice

Cererea o semnează un avocat și un procurador, reprezentantul procesual cerut de lege, cu împuternicire specială dată la notar sau la instanță (art. 6.2 TRLC). Se depune împreună cu un memoriu care include starea civilă și regimul matrimonial, cu inventarul bunurilor și locul în care se află și cu lista creditorilor și domiciliul lor (art. 7 TRLC).

Calea fără bunuri

Dacă nu aveți bunuri care să merite vândute, judecătorul declară o procedură fără bunuri de valorificat (concurso sin masa). Creditorii care reprezintă cel puțin 5% din datorii au atunci 15 zile să ceară numirea unui administrator judiciar (art. 37 bis și 37 ter TRLC). Dacă nu o cere nimeni, solicitați exonerarea în următoarele zece zile, cu declarațiile IRPF din ultimii trei ani (art. 501 TRLC). Fără opoziție, judecătorul verifică cerințele și acordă exonerarea în hotărârea de închidere a procedurii (art. 502 TRLC).

Calea cu plan de plăți

Propuneți un calendar de plăți și arătați din ce bani îl veți respecta, după ce vă acoperiți traiul și datoriile care nu se șterg (art. 496 TRLC). Creditorii au zece zile pentru observații, apoi judecătorul acordă sau refuză exonerarea provizorie și aprobă planul (art. 498 TRLC). La fiecare șase luni informați instanța cum îl respectați (art. 498 ter TRLC). La final, judecătorul acordă exonerarea definitivă (art. 500 TRLC).

Limba procedurii și documentele din România

Procedura se desfășoară în spaniolă (art. 231 LOPJ; art. 142 LEC), cu interpret dacă trebuie să declarați personal și nu cunoașteți limba (art. 143.1 LEC). Documentele în română se depun cu traducere, care poate fi și neautorizată (art. 144 LEC). Documentele publice străine au nevoie de legalizare sau apostilă (art. 323.2 LEC), dar Regulamentul (UE) 2016/1191 scutește de legalizare unele acte de stare civilă din UE, cum este certificatul de căsătorie.

Cât costă și cât durează procedura

Onorariul cabinetului este de 999 € în cazurile fără o complexitate deosebită și poate ajunge la 4.500 € în cele complexe, cu mulți creditori, imobile sau datorii mari la fisc ori la Securitatea Socială. Prețul include IGIC (impozitul indirect din Insulele Canare) și procuradorul și se stabilește în scris înainte de a începe. Dacă instanța numește un administrator judiciar, remunerația lui nu intră în onorariu: o fixează judecătorul. Detalii pe pagina de onorarii, în spaniolă.

Legea nu fixează o durată totală a procedurii. Planul de plăți durează trei sau cinci ani (art. 497 TRLC).

Dacă vă gândiți să vă întoarceți în România

Contează unde se află COMI-ul când depuneți cererea. În cauza C-723/20, Galapagos BidCo (ECLI:EU:C:2022:209), CJUE a statuat că instanța sesizată își păstrează competența exclusivă chiar dacă debitorul își mută centrul intereselor în alt stat membru după cerere și înainte de hotărâre.

Legea nu are o regulă specifică despre mutarea în străinătate în timpul planului de plăți. Planul poate cuprinde limitări, iar raportul semestral către instanță rămâne obligatoriu (art. 498 și 498 ter TRLC). Dacă plecarea este o opțiune reală, discutați-o înainte de cerere. Detalii în ghidul despre întoarcerea în România cu datorii în Spania.

Cum începeți

Strângeți contractele de credit, extrasele de cont, scrisorile creditorilor și ale firmelor de recuperare a creanțelor, declarațiile IRPF din ultimii trei ani și actele de stare civilă. Puteți solicita o primă consultație pe pagina de programări, care este în spaniolă. Cabinetul vă propune ziua și ora, la sediul din Las Palmas de Gran Canaria sau prin apel video. Prezentarea generală a procedurii, tot în spaniolă: Ley de Segunda Oportunidad.